glassuiri

si te vedeam in cioburi, pe sub gheata. erai de sapte, poate chiar de opt ori de mii mai frumos. erai cam asa, si infloreai cu scrasnet:

si cum iti spuneam, albastru-cobalt taceam. dar intrucat doare doar zambind, doar cu hemoragie nazala cu argint, doar cu tample scofalcite, doar cu comprese de cristal, doar cu voma de sticla, ne-am inteles sa ne pierdem din ochi pana dispar si ochii, si vederea.

dara nu si nu. nu se poate cu sandale, nu se poate cu sapun, nu se poate nici cu mainile murdare. nu se poate cu par valuri-valuri. nu se poate cu chelie stralucitoare. nu se poate cu privire, nu se poate cu pleoape lasate. nu se poate cu dinti cariati, nu se poate cu dinti batuti cu pumnul, nu se poate cu o mie de dinti de ametist. ce facem? ce facem? ce facem?

cochilie? is that you?


glasuieste-ma. sfinteste-ma. impotriveste-ma. risipeste-ma, ranjeste-ma in sapte zari de dinti de cal.

a, si a venit o padure in cale. cum altfel decat rotunda. cum altfel decat padure:

cand eu o sa fiu rege o sa fiu primul care o sa stea cu fata la perete.  pana una, alta insa,  sprijina pentru mine, peretele asta. sa ne tihneasca apa, vinul si pelinul:


si cu cei pe sfert, cum ramane? cum ramane, Rozatorule? cum ramane, ochiosule? cum ramane, patatule pe nas cu gem? cum ramane, spintecatule? cum ramane, paraliticule? cum ramane, taratorule? cum ramane, dependentule de dializa? cum ramane, stirbule?



pai vine unu’  responsabil cu lumina, mi se zice. care cara un catel si un curcubeu dupa el. pai da, ca spital de scorpioni nu exista, nici asa de multe tuburi de culoare inchinate unui cer cu nasul julit. dar avem, avem, ni se promite. avem o zamislire fara zero, avem pata fara culoare, avem cantare fara sunet:

coruri de meduze sub anestezie generala.  o falanga proptita-n lemn, cu o tigara intre buze: „te cunosc de undeva?” .   o singura gheata.  aici, aici, aici. tu sintem aici. ea sintem aici. el sintem aici. ea sintem aici. ei sintem aici. el sintem aici. uite0ne. uite-ne. uita-ne. nu    ne     uita.

s-ar putea de fapt sa fim un lucru impaturit in alt lucru. si despaturindu-se, s-ar foarte putea ca ala despaturitul sa  fie neimpaturibilul.

si cam asta e.


~ de freefortree pe aprilie 24, 2011.

17 răspunsuri to “glassuiri”

  1. dar ce minunății!îmi amintește de prima mea vizită într-o fabrică de sticlă când mă uitam vițel la poartă nouă și mă tot întrebam cum naiba suflă ăia de ia forma o bucată de sticlă 🙂

  2. @ Mihaela: eu daca ajung in Italia, sigur ajung la Murano, tu ai fost, asa e? minunatiile astea sint in majoritate facute de acelasi artist, nu i-am scris numele, acus ii fac dreptate si il caut. imi place sculptura in sticla, am o prietena care se ocupa cu asa ceva si mi-a promis ca ma invata si pe mine notiunile de baza. tare mi-e teama insa ca o sa mi se activeze a doua mana stanga, cum mi se intampla de obicei! 😀

  3. libelula amortita ametita intru-n glob de sticla viitor

  4. cioburile aduc noroc?

  5. ptii… ce fantazie sticloasa :)!

  6. […] , Androxa, Arhetipal , Costin , Cristi , Lillee ,   Daniel , Deea , Irina , Matt ,  Manoliu ,  Greiere , Ralu , Ilarie , Ana ,   Jteph , Principessa ,  Toscana , Shayna , Melicovici , V , PavelIonut , […]

  7. @ schtiel: ba nu cred ca e deloc amortita. creca e foarte pe faza, abia asteapta sa evadeze din sfera si sa ne arate ce si cum; creca libelulele sint precum pestii, si ele stiu. 😀

  8. @ Ana: sigur ca da. mai ales cioburile de vesela aruncata de pereti la draci. mie mi-au adus mereu noroc, dar si alora carora le erau dedicate. 😀

  9. @ Zazuza: tocmai te invidiam de zor pentru Serbia, nu ma asteptam sa ai timp sa poposesti pe-aici. 🙂 dap. sticloasa, alunecoasa si potential cioburoasa. cum nu se poate mai bine. de la sticle cred ca mi se trage. 🙂

  10. Pestii papa libelule , deci ele nu stiu 😀
    Inca …

  11. Foarte faine formele, culorile şi sticloşenia sticlei 🙂
    Şi descrierea lor, din care preferata mea este sintagma „pătatule pe nas cu gem”. 🙂

  12. @ Teodora: da, mi-a fost tare greu sa aleg din cate frumuseti am gasit. 🙂 ma bucur ca ti-a placut; daca vrei sa stii, sintagma aia e si preferata mea, imi aduce aminte de un copil de clasa intai care se patase cu gem pe nas in pauza si toti ceilalti copii rad de el pe infundate, dar nici unul nu ii spune pana nu intra invatatoarea pe usa.

  13. @ schtiel : imi cer scuze, acum am vazut comentariul, intrase la spam nu stiu de ce…ei, poate ca stiu dar vor sa fie martire. 🙂

  14. […] , Inceputuri ,  Costin , Cristi , Lillee ,   Daniel , Deea , Irina , Matt ,  Manoliu ,  Greiere , Ralu , Ilarie , Ana ,   Jteph , Principessa ,  Toscana , Shayna , Melicovici , V , PavelIonut , […]

  15. Neassemuite zămissliri
    (recunossc, eu mi-am aless-o pe cea de ssub cochilie, fără ssă mă audă, cum altfel…)

  16. @ Zvarluga: ssuperb, asscunde-te ssub ea fara grija, sse aude bine linistea acolo. 🙂

  17. (mmm, mulţumesssc frumosss :))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: