pre simtire
„M-am jucat putin cu gandul la viitorul meu camuflaj: uite, cu fata asta voi trai. Si doar spre noapte, ca un olog care, prabusindu-se in pat, isi desface curelele de la piciorul de lemn si piele, tot asa, gemand, imi voi desface chipul in intuneric, curea dupa curea (inainte de culcare, clipe sfinte ! ) – voi fi eu insumi. Imi voi mangaia eul care se restabileste incetul cu incetul, asa cum soldatul fara un picior isi mangaie ciotul – cica, da Dumnezeu si-mi creste altul in loc.”
cuvinte : „Underground”, Vladimir Makanin
imagine: Londra in ultima zi de vara
mmm, ei îi este dor de Londra ?
e socant si pentru mine dar…DAA! 🙂