inauntruafara
un loc mic
cu taceri infasurate-n scoarta
zgrunturoase si bune
si pline
un fel de bezna in care fosgaie oarbe
fel de fel de aratari timide
sorbind nelinistite, adulmecand spatiul
in care se topesc cu licar,
cu susur
busole si clepisdre
nu-mi caut, nu ma cauta, nu cauti
e o mica rasucire in toate
un urcus inauntru
si apa luminii
care pipaie cu blandete
-ca un copil orb papusa preferata-
toata marginea lucrurilor.
superb 😉 imi place si imaginea aia ta frumoasa de la antet 😉
pai, multumesc frumos. imaginea e o imagine, iti dai seama, nu?…:)…
da` îmi place…şi finalul ăla….superb, superb!
multumesc frumos tare. am rosit de drag. 😀