„sedinta continua, domnilor jurati!”

ba tu stii mai bine. eu nimic nu stiu, da’ nimic. mi s-au infipt niste colti de lup in gingii. cu nimic nu reusesc sa ii smulg de acolo.

carevasazica, la mare ma duc. cica „nu te duci, pleci”. ba ma duc. ma duc sa tot vad marea si ea sa ma vada cu miliardele ei de ochi orbitori si frumosi. s-o pup de dimineata pana seara, sa ma joc cu ea, sa ma las in voia ei, sa ii suport toate capriciile, toanele, mofturile si fasoanele. pai daca nu ei, cui?

mi se cer, impun, propun, sugereaza tot soiul de sunete. aud niste sunete, nu pricep nimic. da’ mai lasati-ma, fiintilor. duceti-va si va tot duceti. se doresc de la mine si din mine diferite fragmente si intreguri. iaca, nu se poate. inchis pentru inventar. ba nu, curatenie.

nu imi mai cumpar carti, oh, vai, ce erezie. nu, nici nu imprumut, nici scribd-ul nu-l mai sec de odoare. nu imi mai cumpar toale, nu ma uit la filme, nu mai sint la curent cu nimic, daca ar fi sa aterizez din senin la un „eveniment cultural” as fi in stare sa ma bag sub masa. si nu din sfiosenie. doar ca e mai interesant sa vad glezne si papuci decat chipuri, in perioada asta. nu mai gatesc fantasmagorii, nu mai coc painuri, mesele imi sint mai degraba haiducesti. nu port podoabe, abia de ma vad, imi bat clopote rusesti in cap si vibrez multa vreme. nu imi mai iau obiecte frumoase. ultima data cand mi s-a dat un lucrusor frumos l-am intors pe toate fetele si l-am mirosit, precum salbaticii. nu stiam ce sa fac cu el. nu stiu ce sa fac cu mai tot.

o sa ma duc sa stau cu fundul gol pe nisip. iac-asa. n-o sa numar firele, n-o sa cuget la nimic in special, o sa privesc doar, plesnind din cand in cand o musca obraznica. si atata tot. se poate? ei, si daca nu se poate, ce?

~ de freefortree pe iulie 6, 2010.